Povestea băieţelului găsit în urmă cu aproape patru ani într-o ghenă de gunoi din Cisnădie, de Lucian Verbiceanu, un student localnic în vârstă de 32 de ani devine cu fiecare zi una extrem de emoţionantă. După ce au eşuat toate demersurile sibianului de a-l adopta pe bebeluşul care până la urmă a primit numele de botez al salvatorului său, Lucian Vinereanu (patronimic atribuit ad-hoc pentru că a fost găsit în seara de vineri 9 martie 2007), micuţul a ajuns în plasament la familia Cunţan, din Dobârca, un sat situat la 40 km de Sibiu. Deşi cuplul Daniel şi Maria Cunţan mai au două fiice (una studentă, iar cealaltă viitoare cadru didactic) precum şi o alta aflată tot în plasament, acesta a decis să-l adopte pe băieţel, care în prezent se numeşte Lucian Cunţan. După ce l-a revăzut prima oară la împlinirea vârstei de doi ani, Lucian Verbiceanu a fost joi, tot în premieră, Moş Crăciun pentru tizul salvat dintr-un morman de gunoaie, din vecinătatea locuinţei sale . Emoţionat până la lacrimi, Lucian Verbiceanu spune că “nu pot exprima în cuvinte, ceea am simţit din nou când, în locul bebeluşului plăpând de acum aproape patru ani, am regăsit un băieţel isteţ, sociabil şi plin de energie. E un sentiment pe care nu cred că l-am încercat vreodată în viaţă. Pentru că, deşi nu l-am născut efectiv, eu am fost cel care, într-un fel, i-am dat viaţă, l-am ajutat să trăiască. Tot restul vieţii am să păstrez legătura cu el şi-l voi sprijini să ajungă un intelectual”, susţine studentul salvator. Profund marcaţi de moment au fost şi părinţii micuţului. Fostă învăţătoare în sat, Maria Cunţan ne-a mărturisit că “lui Lucian n-am să-i ascund niciodată faptul că e un copil găsit şi adoptat. Chiar dacă, poate, va avea nevoie de consiliere psihologică, trebuie să afle de la noi, această veste. Ca atare, salvatorul acestuia va fi oricând binevenit la noi, mai ales că nici nu trebuie să mai fac ceva pentru a-i apropia. Ei chiar au devenit prieteni. Cine ştie, poate că vom fi chiar naşii de cununie ai lui Lucian Verbiceanu. Oricum trebuie spus că, nu m-aş fi crezut în stare ca, la 40 de ani, să am răbdarea necesară pentru a mai creşte un bebeluş. Dar m-am înşelat”, a încheiat femeia. Chiar dacă puţin mai ponderat, Daniel Cunţan ne-a declarat la rândul său că “într-o casă de fete, apariţia lui Lucian a fost ca o rază de soare care ne luminează viaţa. Cu toate că sufăr de discopatie, nu pot să-l las din braţe nici o clipă pe acest minunat dar de la Dumnezeu”, a încheiat sibianul care deţine o fermă în sat. Salvatorul bebeluşului aruncat la tomberonul de gunoi ne-a mai spus că “ lui Lucian, în calitate de Moş Crăciun i-am dus dulciuri, jucării şi un trening. Nu a fost însă atât de bucuros de daruri, pe cât a fost de fericit să mă revadă. M-a rugat să rămân peste noapte şi să mă joc cu el. M-a impresionat profund că nu m-a uitat în aproape doi ani de zile, cu toate că am mai vorbit amândoi la telefon. Dar faptul că am fost foarte ocupat cu studiile m-a împiedecat să mai trec pe la el şi să-l revăd. Mă bucur sincer că are parte de o familie adevărată la Dobârca şi nu de o mamă denaturată, aşa cum a fost femeia care l-a aruncat de îndată ce i-a dat viaţă”, ne-a mărturisit Lucian Verbiceanu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu